Anunturi publice Informatii primarie Consiliul local Documente publice Activitati in desfasurare Contact
   Informatii primarie
  Localizare
  Conducere
  Organigrama
  Audiente si Program cu publicul
  Acte normative privind functionarea
   institutiei
  Posturi publice vacante
  Raportul Primarului
  Nomenclatorul stradal
 
PRIMARIA BAILE OLANESTI - Localizare:

SCURT ISTORIC AL ORAŞULUI BĂILE OLĂNEŞTI.

Statiunea Baile Olanesti este una dintre putinele localitati din tara care intruneste in chip armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic si topoclimatic local, si factorul hidromineral constituit din apele minerale. Calitatile de exceptie ale izvoarelor fac ca statiunea Baile Olanesti sa se numere printre primele cinci statiuni balneare din Romania ca numar de turisti veniti la tratament si pe primul loc in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. In statiune se gasesc peste 35 surse hidrominerale, atat ca izvoare naturale, cat si ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii), din care 13 izvoare minerale sunt captate pentru cura interna, iar trei izvoare si patru sonde cu ape minerale sulfuroase, hipertone sunt folosite pentru cura externa (balneatie).).

In anul 1873 la indemnul dr. Carol Davila au fost trimise mostre ale apelor minerale de la Olanesti la Expozitia Internationala de la Viena, unde a obtinut medalia de aur. Primele studii chimice asupra apelor minerale de la Olanesti au fost efectuate in anii 1829 -1830 de catre dr. Karl Friedrich Siller, ceea ce a determinat cresterea numarului de beneficiari ai tratamentului de aici. In anul 1868 dr. Carol Davila l-a indemnat pe chimistul Bernath londway sa execute studiul chimic al apelor minerale din Olanesti. Renumitul chimist a evidentiat 40 de izvoare minerale si a analizat un numar de 23 de surse hidrominerale distribuite in 4 zone: Valea Olanesti, Valea Tisei, Valea Buduroiu si Valea Ripuroasa.

In 1910 dr. Ion Puturianu a grupat izvoarele minerale in mai multe categorii dupa compozitia chimica si actiunea lor asupra organismului:

  • 14 izvoare iodurate
  • 6 izvoare sulfurate si clorurat sodice
  • 4 izvoare cu ape diuretice
  • 1 izvor bicarbonat, cu emanatii abundente de gaze
  • 2 izvoare purgative
  • 2 izvoare feruginoase
  • 2 izvoare avand compozitie mixta.

In anii 1920-1922 hidrogeologul dr. Knetl de la firma "Rumpel" din Viena in urma studiilor efectuate la Baile Olanesti, a ajuns la concluzia ca debitul si temperatura apelor minerale raman constante sau variaza foarte putin. Au fost cercetate 30 de surse hidrominerale situate pe Valea Olanesti ( izvoare minerale nr: 1, 2, 3, 4, 5, 19, 20, 24, 30) pe Valea Tisei (izvoare minerale nr: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,18). Odata terminata captarea, sursele hidrominerale au fost supuse investigatiilor fizice si chimice de catre dr. Krizon din Praga, chimistii Meta si Schwartz de la Institutul Geologic, dr. V. Bianu, dr. C. Mihailescu, dr. L.Alexiu, dr.P.Petrescu.

In urma analizelor, in 1926 izvoarele minerale din Olanesti dupa concentratie au fost clasificate in 3 grupe:

  • ape hipotone (izvoarele minerale nr: 24,12,11,14,10,6)
  • ape izotone (izvoare minerale nr: 5,7,30)
  • ape foarte usor hipertone ( izvoare minerale nr: 19,3,20).

Istorie

Orașul este relativ nou, aici neaflându-se terme romane sau altceva care să ducă la concluzia că este o așezare veche (nu același lucru se poate spune de localitatea acum componentă, Olănești - sat). Se află așezat pe valea Olanestiului (cunoscută mai mult sub denumirea de râul Olănești) afluent al Oltului, înconjurat de munții Gerea, Folea și Căprăreața din Carpatii Meridionali ale căror înalțimi se pierd în dealuri împădurite. Aceasta face ca iernile să fie blânde și verile răcoroase.

Vechimea orașului se indentifică cu existența descoperii izvoarelor. Apele minerale de la Olănești sunt menționate prima dată într-un hrisov din 1760 și sunt numite ape tămăduitoare, acestea aflându-se pe moșia clucerului Toma Olănescu care construiește primele camere de băi. De aici și numele de Băile Olănești.

Conducătorul revoluției din 1821, Tudor Vladimirescu se retragea aici, pe moșia Olăneștilor, cu un grup de boieri fideli și astfel s-a răspândit vestea efectului tămăduitor al apelor miraculoase în Tra Romaneasca.

Primele analize ale apelor s-a făcut pe la 1830, punându-se în evidență prezența iodului.

În 1868 dr. Carol Davila împreună cu un chimist, Bernath Lonway, fac analiza chimică a apelor, evidențiind 40 de izvoare. Se ridică primele stabilimente de tratament.

Anul 1873 se poate socoti anul apariției stațiunii, deoarece în acest an apele locului duse la diferite expoziții ale Europei, revin cu medalii de aur (Expoziția Internațională de la Viena), astfel că așezare intră în atenția lumii, fiind comparată cu tratamentele de la Baden-Baden, Karlovy-Vary și Aix de Bains.

Însă anul 1895 va aduce stațiunii uitarea pentru aproape 30 de ani. În acest an fatidic, o rupere de nori provoacă mari torente de apă care astupă izvoarele. Acestea vor fi regăsite și destupate după primul razboi mondial, recaptate, iar stațiunii i se dă o nouă viață. S-au făcut noi amenajeri hoteliere, s-au amenajat izvoarele și s-a construit un pavilion de băi minerale cu apă sulfuroasă, s-au făcut analizarea izvoarelor noi descoperite, cel mai important și totodată renumit izvorul nr.24 (descoperit prin anii 1950). Se spune că stațiunea are treizeci de "vene" ale sale care sunt rațiunea existenței sale.

Aceste izvoare binefăcătoare au dus la construcția în anii 1950a unei baze de tratament pentru ocupanții sovietici și nomenclatura comunistă, cunoscută ca "Vila 1 Mai". Ulterior, după 1970din nu se știe ce rațiuni s-au admis și alți turiști, totuși destul de selecționați, familii de activiști comuniști în general. Intrarea a fost păzită de trupele de securitate până la 1989. După 1989 a fost dată M.Ap.N.-lui un timp, după care a devenit secție a spitalului „Elias” din Bucuresti.

Tot în aceasta zonă a fost construită una din vilele destinate Ceausestilor, terminată în vara anul 1989, astăzi vilă de protocol.

Un mare necaz s-a abătut asupra orașului în vara anului 1969, când o rupere de nori pe versant a dus la formarea unui torent care nu numai că a îngropat o serie de izvoare, dar a făcut și victime omenești (șase turiști).

Dar omul a biruit în final prin dorința sa pentru mai bine, pentru mai frumos. Izvoarele au fost dezgropate și reamenajate, s-a mărit baza de tratament prin construcția unui mare complex hotelier cu bază de tratament, „Parângul”, care a putut asigura cazarea unui mare număr de turiști. Au urmat construcția și a altor hoteluri; chiar și în momentul de față sunt în construcție noi locații.

Din cele relatate mai sus reiese că activitatea de bază a orașului este turismul, activitate care este și a localității componente Olanesti sat. Mai se remarcă ca activități ale locuitorilor pomicultura și creșterea animalelor, mai ales în localitatea componentă Cheia.


Copyright 2011 © Primaria orasului Baile Olanesti. Toate drepturile rezervate.